vineri, 27 martie 2015
FORŢA SPIRITULUI DACIC: O străveche profeţie despre Dacia...
FORŢA SPIRITULUI DACIC: O străveche profeţie despre Dacia...: ___ "Există o profeţie care spune că Înţelepciunea a Daciei Eterne este transmisă din generaţie în genera...
marți, 10 martie 2015
VREM SI NOI AUTONOMIE !
Unde e granita etnica romaneasca la vest? Vrem autonomie pentru Tinutul Crisanei pana la Tisa!
Ungurii tot urla si miorlaie, plangand dupa teritoriile pe care le-au pierdut din cauza Trianon-ului. Pana la urma cine a pierdut in urma Trianon-ului? Unde e granita etnica romaneasca la vest?
Celor care militeaza inconstienti pentru "autonomia" sau federalizarea Romaniei le trebuie reamintite anumite informatii si pentru asta o sa folosim chiar date statistice STRICT de provenienta magiara.
Dupa cum se vede in imaginea de mai sus, romanii si alte etnii de pe teritoriul actual al Ungariei au suferit o maghiarizare fortata agresiva.Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panoniei de sub turci de catre austrieci?
In 1715 in actuala Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzati 55,6% germanii si doar 19,4% unguri si maghiarizati (cam 25% erau slavii si romanii), ca in 1891 sa mai ramana doar 23,7% germani in timp ce ungurii si maghiarizatii sa atinga aproape 46,1%! Intre 1880 si 1890 structura etnica a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii si maghiarizaţii au crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iar germanii au scăzut cu 67,7%!
Astazi Romania s-a trezit vulnerabila din cauza legislatiei prost conceputa si a coruptiei si este pusa in situatia de a restitui in integrum proprietati, cladiri sau terenuri pentru care statul roman oricum a platit despagubiri in tone de aur, in anii '30 ai secolului trecut.
Cu alte cuvinte Romania iese in paguba de doua sau chiar de trei ori daca stam sa ne gandim ca taxele folosite pentru a ridica multe dintre cladirile din Transilvania erau platite de catre patura sociala inferioara, adica de tarani si mici mestesugari sau comercianti, care in marea lor majoritate erau romani, nobilimea din cele trei natiuni privilegiate fiind scutita de taxe.
Multe din asa zisele restituiri din Transilvania s-au facut prin fraude grosolane si practic Romania este furata metru cu metru patrat in fiecare zi. Dar daca tot militeaza liderii maghiarilor din Romania pentru restituirea imobilelor in integrum pentru comunitatea maghiara de ce nu cer acelasi lucru si pentru romanii a caror biserici au fost confiscate in Ungaria?
E vorba de cel putin 192 de biserici romanesti confiscate in Ungaria si de multe alte imobile si proprietati care nu au mai fost niciodata retrocedate sau acordate despagubiri proprietarilor de drept sau mostenitorilor acestora. In Romania daca va vine sa credeti au venit unii cetateni unguri sa ceara proprietati sau imobile ca mostenire pe baza unor acte din secolul XVI!?
In cartea „NATIONALISMUL RASIAL UNGURESC – Documente “ (Dr. Johann Weidlein Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a „Razboiul de exterminare a germanilor din Ungaria“ autorul citeaza articolul lui Gyulla Illyes (nn-poet, prozator) - “Ancheta despre Svabi“ din ziarul „Nyugat“ (1933): "Transdanubia se află în pericol, toată lumea stie asta aici (în Branau).
Ce se întâmplă dacă Transdanubia, intr-o zi, se separa de Ungaria? Poate că mica bucata care rămâne între Dunăre şi Tisa sa mai rămâna maghiara? Va avea dreptul de a exista, va fi în valoare, pentru a obţine acest lucru între naţiuni? Separarea regiunii Keil (nn-Suabiei turcesti) este o mare pierdere. Se pune piciorul pe râul Drava şi se razbate in acest fel pana in fata Pestei, realizand jumatate din calea de a avea graniţa cu judeţul Weisseburg (nn-judet la est de taul Balta - Balaton).
Împotriva ciumei nu trebuie să ne temem, pentru că acest oraş (nn- Branau capitala Suabiei turcesti, oras german, inca nemaghiarizat complet in 1933) a fost, probabil, capitala ţării (nn-Suabiei Turcesti) dar niciodată a poporului ... ". Temerile acestui scriitor ungar sunt graitoare prin ele insele si nu mai trebuiesc comentate.
Daca am proceda exact ca ungurii ar trebui sa cerem autonomia pentru o treime din teritoriul Ungariei. La schimb cu autonomia asa zisului Tinut Secuiesc vrem autonomie pentru Tinutul Crisanei pana la Tisa!
Daca ungurii au gasit de cuviinta si statul imbecil, corupt si mafiot roman a incuviintat sa "retrocedeze" proprietati sau imobile pe baza unor acte sau documente din secolul XVI de ce nu am cere si noi ce este al nostru din Ungaria?
Romanii au dreptul si ei sa ceara inapoi bisericile si celelalte proprietati furate si deznationalizate de statul maghiar! Vreti enclava ungureasca in Romania? Atunci vrem ca Romania sa se intinda asa cum ar trebui pana la Tisa!
Sursa:
http://www.itc-cluj.ro/racism/cineapierdut.htm
Ungurii tot urla si miorlaie, plangand dupa teritoriile pe care le-au pierdut din cauza Trianon-ului. Pana la urma cine a pierdut in urma Trianon-ului? Unde e granita etnica romaneasca la vest?
Celor care militeaza inconstienti pentru "autonomia" sau federalizarea Romaniei le trebuie reamintite anumite informatii si pentru asta o sa folosim chiar date statistice STRICT de provenienta magiara.
Dupa cum se vede in imaginea de mai sus, romanii si alte etnii de pe teritoriul actual al Ungariei au suferit o maghiarizare fortata agresiva.Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panoniei de sub turci de catre austrieci?
In 1715 in actuala Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzati 55,6% germanii si doar 19,4% unguri si maghiarizati (cam 25% erau slavii si romanii), ca in 1891 sa mai ramana doar 23,7% germani in timp ce ungurii si maghiarizatii sa atinga aproape 46,1%! Intre 1880 si 1890 structura etnica a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii si maghiarizaţii au crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iar germanii au scăzut cu 67,7%!
Astazi Romania s-a trezit vulnerabila din cauza legislatiei prost conceputa si a coruptiei si este pusa in situatia de a restitui in integrum proprietati, cladiri sau terenuri pentru care statul roman oricum a platit despagubiri in tone de aur, in anii '30 ai secolului trecut.
Cu alte cuvinte Romania iese in paguba de doua sau chiar de trei ori daca stam sa ne gandim ca taxele folosite pentru a ridica multe dintre cladirile din Transilvania erau platite de catre patura sociala inferioara, adica de tarani si mici mestesugari sau comercianti, care in marea lor majoritate erau romani, nobilimea din cele trei natiuni privilegiate fiind scutita de taxe.
Multe din asa zisele restituiri din Transilvania s-au facut prin fraude grosolane si practic Romania este furata metru cu metru patrat in fiecare zi. Dar daca tot militeaza liderii maghiarilor din Romania pentru restituirea imobilelor in integrum pentru comunitatea maghiara de ce nu cer acelasi lucru si pentru romanii a caror biserici au fost confiscate in Ungaria?
E vorba de cel putin 192 de biserici romanesti confiscate in Ungaria si de multe alte imobile si proprietati care nu au mai fost niciodata retrocedate sau acordate despagubiri proprietarilor de drept sau mostenitorilor acestora. In Romania daca va vine sa credeti au venit unii cetateni unguri sa ceara proprietati sau imobile ca mostenire pe baza unor acte din secolul XVI!?
In cartea „NATIONALISMUL RASIAL UNGURESC – Documente “ (Dr. Johann Weidlein Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a „Razboiul de exterminare a germanilor din Ungaria“ autorul citeaza articolul lui Gyulla Illyes (nn-poet, prozator) - “Ancheta despre Svabi“ din ziarul „Nyugat“ (1933): "Transdanubia se află în pericol, toată lumea stie asta aici (în Branau).
Ce se întâmplă dacă Transdanubia, intr-o zi, se separa de Ungaria? Poate că mica bucata care rămâne între Dunăre şi Tisa sa mai rămâna maghiara? Va avea dreptul de a exista, va fi în valoare, pentru a obţine acest lucru între naţiuni? Separarea regiunii Keil (nn-Suabiei turcesti) este o mare pierdere. Se pune piciorul pe râul Drava şi se razbate in acest fel pana in fata Pestei, realizand jumatate din calea de a avea graniţa cu judeţul Weisseburg (nn-judet la est de taul Balta - Balaton).
Împotriva ciumei nu trebuie să ne temem, pentru că acest oraş (nn- Branau capitala Suabiei turcesti, oras german, inca nemaghiarizat complet in 1933) a fost, probabil, capitala ţării (nn-Suabiei Turcesti) dar niciodată a poporului ... ". Temerile acestui scriitor ungar sunt graitoare prin ele insele si nu mai trebuiesc comentate.
Daca am proceda exact ca ungurii ar trebui sa cerem autonomia pentru o treime din teritoriul Ungariei. La schimb cu autonomia asa zisului Tinut Secuiesc vrem autonomie pentru Tinutul Crisanei pana la Tisa!
Daca ungurii au gasit de cuviinta si statul imbecil, corupt si mafiot roman a incuviintat sa "retrocedeze" proprietati sau imobile pe baza unor acte sau documente din secolul XVI de ce nu am cere si noi ce este al nostru din Ungaria?
Romanii au dreptul si ei sa ceara inapoi bisericile si celelalte proprietati furate si deznationalizate de statul maghiar! Vreti enclava ungureasca in Romania? Atunci vrem ca Romania sa se intinda asa cum ar trebui pana la Tisa!
Sursa:
http://www.itc-cluj.ro/racism/cineapierdut.htm
duminică, 8 martie 2015
URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX !
URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!
Un articol de Iulia Brânză Mihăileanu
V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?
M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.
Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen? Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.
Numele pieselor din costumul național românesc sunt toate ,,împrumutate”.
Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde: sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama, gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodka,wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiuşa,kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputnic, lunohod, computer, mouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.
Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.
Bunda[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzealaera întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată o catrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrința și, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.
Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fațaiei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii, strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistică, s-a transformat în ie.
Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentruciorapi[5] a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuni închipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat etimologii tac mâlc.
Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.
Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.
Să nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.
Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.
NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!
Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă,gluga[9], opincile, nojițele au nume bulgărești.Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!
Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”
Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să spună despre cioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk ,,țesătură”. Șăineanu îl lua din turcă, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară ,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de(s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul -iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromână ciorecu. Iar în română cioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.
Până și unealta principală de muncă a țăranului român are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].
Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un cititor inimos.
Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.
Dar măcar sufletul[18] îi al lui?
Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a luat din latină. De la unsuflitus cu asterisc, adică el nu există în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românesculsuflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.
Dar măcar capul, creierul, mintea, a munci,a gândi sunt ale lui?
Nu, nici vorbă. Capul, mintea și creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.
Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii. Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”.
Întrebarea este: ,,Cui folosește el?”
Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu! Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici măcar o denumire dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…
Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!
În zilele următoare vă așteaptă două noi articole scrise de aceeași autoare, articole care dinamitează cu inteligență și umor așa-numitul Dicționar Explicativ al Limbii Române…
Daniel Roxin
[1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.
[2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.
[3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.
[4] Din radicalul proto-indo-european al-,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.
[5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.
[6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.
[7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu,op. cit., p. 843.
[8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.
[9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.
[10] Din radicalul proto-indo-europeankeug’-, koug’- ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu,op. cit., p. 253.
[11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.
[12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.
[13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.
[14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.
[15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.
[16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.
[17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.
[18] Din radicalul proto-indo-europeanbhel-, bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.
marți, 3 martie 2015
Ştiinţă pentru toţi: Aurul Apusenilor
Ştiinţă pentru toţi: Aurul Apusenilor: O serie de patru documentare (2006) care discută despre zona munţilor Apuseni,din preistorie până astăzi. Bineînţeles istoria zonei este st...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)